Cum să privim pozitiv un studiu salarial

”Săptămâna trecută am fost la Cluj, la ședința trimestrială pe care o am cu oamenii mei de acolo. Ca de obicei, i-am invitat să continuăm discuțiile la masa de prânz, într-un restaurant fain, din centrul orașului, aproape de sediul nostru. Și e prima dată, în ultimii 15 ani, lăsând la o parte pandemia, când nu a mai fost nevoie să fac rezervare, deși eram 11. Sub nicio formă nu era posibil așa ceva până acum, nu aveai nicio șansă să găsești loc dacă nu rezervai cu multe zile înainte…”, povestește un antreprenor local, cu afaceri în Timișoara și în Cluj. Nici lui nu îi merge prea bine, deși importurile sale provin în special din țări din Europa, depinde prea puțin de China sau SUA. ”Dar nu mă așteptam să se simtă atât de tare și în HoReCa. În foodcourt, la Mall, la un fastfood unde se preiau comenzile pe tabela electronică, stăteai minim o oră până îți puteai ridica mâncarea. Acum, la ora prânzului, tabela era doar 40% plină.”

Este numai una dintre constatările pe care le citim, vedem, auzim zilnic pe stradă, la buletinele de știri, pe rețelele sociale, la întâlnirile cu prietenii sau cu clienții. În martie, rata șomajului în județul Arad a fost cea mai mare din ultimii 8 ani. În Timișoara, vânzările de locuințe noi stagnează de luni bune. În Argeș, se închid două fabrici. În Maramureș, un investitor se retrage înainte de a răsturna prima lopată. De aproape un an, veștile proaste par că nu se mai termină, ba chiar se amplifică pe zi ce trece.

Ca să nu ajungem la alienare, avem cu toții nevoie să contrabalansăm pe cât se poate cu informații reale, credibile, care să arate că nu chiar totul se năruie în jurul nostru.

Așa că venim acum cu o veste bună: salariile în mediul privat, în companiile de producție, cresc în continuare. Da, poate că nu mai cresc în 2025 la fel de mult ca în 2024, dar cresc. Și, dacă privim informația din acest unghi, este o veste bună. Iar în cele ce urmează, vom aduce și cifre care să susțină această afirmație pozitivă, pe lângă alte concluzii pe care le-am extras din cel mai recent raport al studiului de compensații și beneficii AIMS SalaryMap, finalizat în luna aprilie a acestui an.

În 2024, salariul mediu în companiile de producție analizate de studiul AIMS a crescut cu 13.54% față de anul anterior. Metodologia AIMS de determinare a acestui procent se traduce prin compararea salariilor oferite de aceleași companii participante la două ediții consecutive ale studiului. În acest caz, a fost vorba de 265 de companii, adică peste 90% participanți repetitivi, de la care au intrat în analiză peste 175,000 de salarii. O parte importantă din creșterea reală a salariului în anul 2024 se datorează faptului că, pentru prima dată, pe parcursul lui 2024, salariul minim pe economie în România a crescut de 2 ori, în ianuarie și în iulie. Și nu doar o singură dată, cum s-a întâmplat în ultimii 10 ani, când această măsură se aplica doar în luna ianuarie. Astfel, în ianuarie 2024, salariul minim pe economie a crescut de la 3000 la 3300 lei, iar de la 1 iulie a mai crescut o dată, până la 3700 lei. Cum multe dintre companiile participante în studiul AIMS SalaryMap pentru Producție au un număr mare de angajați plătiți de obicei cu salariul minim pe economie (ca salariu de bază), doar pentru acești angajați a fost obligatorie o creștere cu 23% a salariului de bază. Dar, câtă vreme salariul de intrare în companie se modifică în sens crescător, nici celelalte salarii nu pot sta pe loc, chiar dacă nu vor crește cu același procent foarte mare impus de legislație pentru salariul minim. Prin urmare, pentru a-și păstra echitatea internă a grilei salariale, dar și competitivitatea pe piața muncii, în 2024 companiile au fost nevoite să aplice creșteri salariale mai mari decât bugetaseră în toamna anului 2023. Procentul mediu de creștere salarială bugetat de companiile participante în studiul AIMS în 2023 pentru anul următor a fost de 9.49%, pe când creșterea medie reală din 2024 a fost de 13.54%. Așadar, ca și în anii precedenți, a fost necesar ca sediile centrale ale companiilor multinaționale (participanții la studiul AIMS sunt companii multinaționale în proporție de peste 98%) să fie convinse să se adapteze deciziilor imprevizibile ale Guvernului român și să deschidă pușculița, în încercarea de a nu-și pierde angajații, deci stabilitatea afacerii din țara noastră.

Pentru 2025, prognoza medie de creștere salarială bugetată de companiile de producție participante în studiul AIMS SalaryMap este de 7.05%, în condițiile în care salariul minim în România a crescut din nou, de la 1 ianuarie, până la valoarea de 4050 lei brut. Dacă luăm în considerare că prognoza de inflație pentru finalul lui 2025, realizată în luna februarie de Banca Națională a României, este de 3.8% rezultă că, și în condițiile acestui an de criză economică, totuși angajații din companiile multinaționale din producție nu vor pierde din câștiguri, ci vor avea o creștere a veniturilor – chiar dacă modestă, de circa 3%. Și vorbim aici doar de o creștere a salariilor de bază, dar aceasta atrage după sine și o creștere a valorii unor bonusuri, care se calculează prin raportare la salariul de bază.

Deci, posibil ca, în 2025, dacă nu se întâmplă în lunile următoare evenimente politice sau economice gen tsunami, angajații din companiile de producție din România să își poată permite cheltuieli sau economii nu foarte diferite de cele din anii anteriori. Vorbim aici, desigur, de angajații care au reușit să își păstreze locurile de muncă în acest an… Pentru că, din păcate, realitatea sumbră despre care vorbeam mai sus – cu fabrici închise, șomaj în creștere, investitori care se retrag etc s-a regăsit și în rezultatele din studiul AIMS SalaryMap, finalizat în aprilie 2025. 45% din companiile participante au declarat că, în 2024, au înregistrat o scădere a numărului de angajați, față de doar 28% care au raportat creșterea numărului de angajați, fiind pentru prima dată de 15 ani când concedierile au depășit angajările, în analiza AIMS. Companiile au fost optimiste, însă, căci, pentru 2025, nivelul de concedieri pare că se va diminua. Doar 20% au prognozat scăderi ale numărului de angajați, 32% au spus că vor crește, dar este drept că 18% au declarat că, la momentul respectiv (luna februarie), nu au nicio informație privind acest subiect, deci nu știau dacă vor crește sau vor scădea. Evident, în strânsă legătură cu aceste cifre, recrutarea de noi angajați a intrat într-un con de umbră, o parte din angajații care și-au pierdut joburile fiind chiar recruiteri, care au trecut brusc de la supraîncărcare (în fabricile mari, au fost ani în care aveau deschise zilnic peste 50 de proiecte de recrutare de specialiști și peste 100 de joburi pentru muncitori) la lipsa obiectului muncii. Instabilitatea economică a dus însă la stabilitatea forței de muncă, iar aceasta a fost o veste bună pentru companii, pentru că a însemnat reducere de costuri.

Un indicator care de ani de zile era pe roșu în fabricile din România și pentru care centralele cereau mereu, imperativ, explicații, era fluctuația de personal. Mult mai mare decât în filialele din Vestul Europei, ani buni fluctuația medie de personal în companiile participante la studiul AIMS SalaryMap a fost constant în jur de 30% (în timp ce manualele de Resurse Umane recomandau ca acest indicator să nu depășească 20%). Forța de muncă disponibilă se găsea din ce în ce mai greu, ofertele salariale pentru experți creșteau necontrolat, proiectele de retenție a angajaților erau care mai de care mai creative, colaborările cu firmele care aduceau muncitori din Asia erau la ordinea zilei. Și iată că, în 2024, fluctuația medie anuală a personalului a fost de numai 19.94%, oricum în scădere de la pandemie încoace. Deci o fluctuație ca de manual, un vis nesperat mai ales pentru companiile din automotive, unde rotirea continuă a angajaților crea mereu probleme de calitate, deci costuri crescute pentru depășirea acestora. Însă acum și aceste companii se întreabă dacă nu cumva era mai bine cu fluctuație mare, dar cu fabrica duduind de proiecte și clienți… Iar departamentele de Resurse Umane cu siguranță preferau să fie supraîncărcate cu recrutarea, decât să trăiască aceste zile triste, în care o parte din activitate se desfășoară în jurul deciziilor de încetare a contractului de muncă.

Și nu doar companiile din industria automotive se confruntă cu reduceri sau închideri, dar afectate sunt și industria electronică, electrocasnică, industria mobilei sau cea de prelucrare a metalului. Chiar dacă există unele fabrici ce abia au intrat în România și care sunt, desigur, privilegiate acum, că au acces nesperat la o forță de muncă bine calificată, acestea nu sunt suficiente pentru a absorbi numărul mare de angajați disponibilizați în ultimele 6-8 luni. Până la eventuala reconversie către alte tipuri de industrie care ar putea să crească în anii următori, cum este industria de armament, în acest an o parte importantă din companiile participante în studiul AIMS SalaryMap se concentrează pe reducere de costuri, măsurile enumerate fiind într-o plajă foarte largă: de la renunțarea la unele bonusuri din pachetul de compensații, la reducerea costurilor de transport, înghețarea unor investiții sau renegocierea unor contracte cu furnizorii. De exemplu, bonusurile la care unele companii au renunțat sunt bonusul de recomandare (oferit angajaților care recomandă candidați pentru posturile deschise în companie), bonusul de prezență sau bonusul de inserție (oferit noilor angajați pentru a-i ajuta cu adaptarea în primele luni în companie). În schimb, tichetul de masă are valoarea maximă de 40 de lei în peste 68% din companiile de producție din studiul AIMS, arătând astfel că acesta este extrem de valorizat de angajații acestora, îndeosebi de către muncitori.

Revenind la categoria veștilor bune, ne întoarcem la salarii și constatăm că, spre deosebire de companiile din domeniul IT, cele din industria alimentară și construcții, participante în studiul AIMS, ai căror angajați au pierdut beneficiul scutirii de impozit pe venit, au decis să compenseze integral eliminarea acestor facilități fiscale. În acest fel, angajații din aceste companii nu au simțit deloc o pierdere la salariul net. Putem deduce, astfel, că aceste industrii au avut forța financiară și dorința de a-și proteja oamenii. Chiar dacă astfel de companii, cu unele excepții, nu se numără printre marii angajatori industriali, totuși faptul că au acționat în acest mod aduce o rază de lumină într-o piață a muncii care s-a confruntat cu probleme destul de mari în această primă parte a anului. Din păcate, nu la fel s-a întâmplat cu companiile din domeniul IT, căci aici doar o mică parte din companii a putut să ia o măsură similară.

Studiul AIMS a analizat la această ediție și diferențele salariale dintre femei și bărbați, în condițiile în care o directivă europeană care urmărește transparența și echitatea salarială va intra în vigoare în luna iunie anul viitor. Deși pe întreaga masă salarială analizată (187,909 salarii) există o diferență de 27% în favoarea remunerării bărbaților față de a femeilor (numărul de angajați bărbați a fost doar cu 4000 mai mare decât numărul de femei), totuși, pe nivelele de management diferența se păstrează într-o marjă sănătoasă, aliniată sau foarte aproape de pragul de 5% pe care îl țintește Directiva UE. Diferențele mai mari provin, pe de o parte, din departamentele tradițional masculine – inginerie, proiectare, IT, unde numărul angajaților bărbați este semnificativ mai mare și unde și salariile plătite sunt mari. Iar pe de altă parte, pe liniile de producție sunt angajate cu 20,000 mai multe femei-muncitor decât bărbați, iar aici salariile sunt în general mici – sau mult mai mici decât ale inginerilor sau proiectanților.

În 2025, studiul AIMS SalaryMap sărbătorește 25 de ani de existență. De la 14 companii de la care s-au cules date în anul 2000, s-a ajuns acum la peste 500 de companii participante pe cele 3 domenii de analiză: Producție, IT și Outsourcing. În studiul de Producție sunt incluse și companii cu activitate de construcții, logistică-transport, proiectare mecanică, servicii de energie regenerabilă sau de reciclare deșeuri. În studiul IT sunt cuprinse companii cu servicii de dezvoltare software sau suport IT, iar în studiul Outsourcing raportează companiile care oferă servicii profesionale externalizate fie către terți, fie către companii din grupul-mamă (shared-services). În total, sunt analizate și oferite informații salariale pentru un număr de aproximativ 1000 de posturi, specifice celor 3 domenii. Informații detaliate puteți găsi pe www.aimssalarymap.com.

Studiul AIMS continuă cu ediția de vară, care va debuta la 1 iulie. Vor fi întrebări noi, informații noi și, posibil, alte surprize. Dar, mai important, în raportul din septembrie vor fi răspunsuri. Clare, credibile, documentate, utile.

Până atunci, vor fi trecut alegerile, probabil un nou guvern ne va aștepta cu noi decizii. Unele poate ne vor bulversa, dar nu ar fi nici prima și probabil nici ultima oară. Această a patra criză din ultimii aproape 20 de ani poate se va adânci și ne va arunca în disperare sau poate, dimpotrivă, va dispărea și va urma din nou o perioadă de creștere și de liniște, pe care abia o așteptăm cu toții. Dar, cu echilibru și maturitate, cu calm și cu umanitate, cu empatie și cu optimism, încet le-om duce toate. 😊

Căci așa cum vin, așa se și duc, iar viața merge înainte.

Article originally published on Linkedin.

Written by:

Gynella Parfenie

PM AIMS SalaryMap Manufacturing & Outsourcing (BPO/GBS), Senior Consultant at AIMS Romania